Cum sunt create amintirile în timpul somnului? Cercetătorii au descoperit un nou indiciu

Cercetările mai vechi sugerau că acest proces esenţial prin care amintirile sunt create depinde mai ales de comunicarea ce are loc în timpul somnului între hippocampus, supranumit şi „creierul bătrân”, şi neocortex, regiunea cortexului cerebral care a evoluat cel mai târziu. Un nou studiu arată că o altă regiune, cortexul entorhinal, joacă la rândul său un rol important în formarea amintirilor. Cortexul entorhinal face legătura între „creierul bătrân” şi cel nou.

Mayank Mehta, profesor de neuroştiinţe la UCLA, a analizat alături de echipa sa aceste trei regiuni ale creierului în câteva experimente realizate pe şoareci. Cercetătorii au observat o activitate constantă a cortexului entorhinal, chiar şi în timpul anesteziei. În cazul oamenilor, specialiştii cred că activitatea constantă joacă un rol de mediator al memoriei „de lucru”, acţionând atunci când ne concentrăm pentru a ne aminti drumul pe care trebuie să mergem sau un număr de telefon. De aceea, cercetătorii au fost surprinşi să descopere că această regiune este activă chiar şi atunci când şoarecii erau anesteziaţi şi nu puteau simţi, auzi sau mirosi nimic.

• Marii producători de mașini, nevoiți să plece de pe cea mai mare piață auto din lume
• Kim Jong Un a avertizat că țara sa nu a fost niciodată mai aproape de un…

Oamenii de ştiinţă au observat, de asemenea, că hippocampusul nu dirijează acest proces, aşa cum se credea până acum.

„Acest lucru sugerează că ceea ce se petrece în timpul somnului nu are loc aşa cum presupuneam noi până acum. Sunt mai mulţi «jucători» implicaţi, iar dialogul este mult mai complex decât credeam”, a explicat dr. Mehta. „De asemenea, direcţia comunicaţiilor este complet invers de ceea ce se credea până acum”, a adăugat cercetătorul.

Aceste noi informaţii despre rolul cortexului entorhinal ar putea fi de folos cercetătorilor care studiează boala Alzheimer, care debutează în această regiune a creierului, au explicat autorii acestei cercetări. Studiul a fost publicat în jurnalul Nature Neuroscience.

Sursa: LiveScience